Multi isi amintesc ca aici era un restaurant stralucit pe vremuri. Casa a stat multi ani in paragina.Am gasit foarte putine date despre ea. Parca au disparut manuscrisele prin care curge viata unei cladiri atat de impunatoare.
Ultima rumoare care circula este de bun augur: un om de afaceri constantean a preluat-o si o renoveaza. Se spune ca acum arata superb pe interior.
Este construita in stil renascentist italian in perioada 1895 - 1898 .Numele de Casa cu Lei provine de la cei patru lei care vegheaza cladirea cu demnitate inca.
Ce se mai stie - si preluam date dintr-o consemnare a unei doamne locatare Georgeta Rohart e ca a apartinut unui comerciant de cherestea, armean , Dircan Emirzian - pana in jurul anului 1930 si ca a gazduit centrala telefonica de executie a celor care lucrau la Canalul Dunarea - Marea Neagra.
De asemenea, Zambaccian precizeaza ca in copilaria lui, in acest imobil locuia un magistrat ce detinea o impresionanta colectie de arta. Dintr-o relatare a doamnei Doina Pauleanu - directoarea Muzeului de Arta Constanta - pentru un portal de stiri preluam informatia cum ca celebrul colectionar de arta roman, Krikor Zambaccian, si-a manifestat aici pentru prima oara dragostea lui pentru arta admirand de pe fereastra de afara interiorul si , intigrat, a conspirat cu femeia de serviciu ca sa poata intra.
Astfel a inceput pasiunea pentru frumos a celui ce avea sa devina cel mai mare colectionar de arta roman. Ah! Si am mai gasit o informatie: in 1921 edificiul a fost sediu de banca.
Cam atat despre Casa cu Lei de ieri si de azi. Ne va surprinde frumos "Casa cu lei" de maine?
Hai la o braga?
Usurel,trist si inevitabil braga dispare din istorie.O mai salveaza unitatea lingvistica "ieftin ca braga", daca nu va disparea si ea curand. Sunt si cuvinte, expresii romanesti care mor: "a drege busuiocul", "luna lui cuptor","a-l tine cureaua", "a afla nod in papura"," a fierbe piatra scumpa", "luna lui traista-n bat", " a umbla de florile marului", " a se da in stamba", " a fi mana sparta", sau " a face pe mortul in papusoi" si multe, multe altele. Hai sa spunem "fagaduiesc" in loc de "promit"!
Dar de ce era braga ieftina? Pentru ca se prepara foarte usor si din ingrediente la indemana oricui. Atunci de ce a disparut braga de pe market?Pai a aparut cola, shake-ul, racoritoarele in general. Si consumatorii prefera facilul uneori. Dar si braga era consumata tot pentru efectul racoritor, vara pe canicula.
George Costescu ne relateaza in volumul de amintiri " Bucurestiul vechiului regat" despre bragagii si halvitari, negustori priceputi ce umblau in costume pitoresti - "salvari de aba, fesuri rosii pe cap cu ciucure negru, in picioare purtand cipici de opinca varfuiti in sus" - . Bragagii duceau intr-o mana tava cu zaharicale de bizant si in cealalta o donita cu braga racita la gheata.
Reteta a fost preluata si de fabricile comuniste, iar in Constanta a existat pana nu demult o fabrica de braga. De ce a disparut? Pai, credem ca din cauza asaltului carbogazos din capitalismul post-decembrist.
Eu imi mai amintesc de bragageria de pe Stefan cel Mare colt cu Grivitei unde ma opream cu parintii la o braga consistenta dulce-acrisoara dupa un raid plictisitor prin magazinul universal Tomis pentru a ne procura celebri pantaloni tricotati de culoare gri, maro sau negru, dar niciodata oranj sau albastru. Tot la bragagerie se serveau covrigi si vedeam o masinarie de unde vindeau o apa cu bule in sticle imbracata in plasa - sifonul!
Din amintirile memorabile ale lui George Costescu aflam ca braga avea succes in zonele de sud ale tarii fiind comercializata mai mult de negustorii albanezi, turci, armeni, bulgari sau aromani pe vreme de arsita doboratoare dupa ce o scoteau din butoaiele pline cu gheata pentru ca nu rezista mai mult de 2 zile.
De pe wikipedia aflam ca " Braga este o bautura racoritoare, cu gust dulce -acrisor, care se obtine prin fierberea cu apa a meiului macinat. Este o bautura a turcilor nomazi din Asia centrala, consemnata incepand din secolul X, care mai apoi a ajuns in Anatolia, iar de acolo s-a raspandit, inclusiv in Balcani."
Iar de la mine aflati ca "a face pe mortul in papusoi" inseamna " a te face ca nu stii nimik", "a lasa o treaba incurcata, nelamurita". O odrasla sugubeata o lasa in " coada de peste" si nu zice "nici laie nici balaie"
Voi ce stiti despre braga?E imaginabil ca multi dintre voi sa nu stie mare lucru, dar aveti purtatori de istorie chiar langa voi: rubedenii, amici, duduite....
Dar de ce era braga ieftina? Pentru ca se prepara foarte usor si din ingrediente la indemana oricui. Atunci de ce a disparut braga de pe market?Pai a aparut cola, shake-ul, racoritoarele in general. Si consumatorii prefera facilul uneori. Dar si braga era consumata tot pentru efectul racoritor, vara pe canicula.
George Costescu ne relateaza in volumul de amintiri " Bucurestiul vechiului regat" despre bragagii si halvitari, negustori priceputi ce umblau in costume pitoresti - "salvari de aba, fesuri rosii pe cap cu ciucure negru, in picioare purtand cipici de opinca varfuiti in sus" - . Bragagii duceau intr-o mana tava cu zaharicale de bizant si in cealalta o donita cu braga racita la gheata.
Reteta a fost preluata si de fabricile comuniste, iar in Constanta a existat pana nu demult o fabrica de braga. De ce a disparut? Pai, credem ca din cauza asaltului carbogazos din capitalismul post-decembrist.
Eu imi mai amintesc de bragageria de pe Stefan cel Mare colt cu Grivitei unde ma opream cu parintii la o braga consistenta dulce-acrisoara dupa un raid plictisitor prin magazinul universal Tomis pentru a ne procura celebri pantaloni tricotati de culoare gri, maro sau negru, dar niciodata oranj sau albastru. Tot la bragagerie se serveau covrigi si vedeam o masinarie de unde vindeau o apa cu bule in sticle imbracata in plasa - sifonul!
Din amintirile memorabile ale lui George Costescu aflam ca braga avea succes in zonele de sud ale tarii fiind comercializata mai mult de negustorii albanezi, turci, armeni, bulgari sau aromani pe vreme de arsita doboratoare dupa ce o scoteau din butoaiele pline cu gheata pentru ca nu rezista mai mult de 2 zile.
De pe wikipedia aflam ca " Braga este o bautura racoritoare, cu gust dulce -acrisor, care se obtine prin fierberea cu apa a meiului macinat. Este o bautura a turcilor nomazi din Asia centrala, consemnata incepand din secolul X, care mai apoi a ajuns in Anatolia, iar de acolo s-a raspandit, inclusiv in Balcani."
Iar de la mine aflati ca "a face pe mortul in papusoi" inseamna " a te face ca nu stii nimik", "a lasa o treaba incurcata, nelamurita". O odrasla sugubeata o lasa in " coada de peste" si nu zice "nici laie nici balaie"
Voi ce stiti despre braga?E imaginabil ca multi dintre voi sa nu stie mare lucru, dar aveti purtatori de istorie chiar langa voi: rubedenii, amici, duduite....
Statuia lui Ovidius vegheaza
Poetul Ovidius vegheaza marea in ale carei ape lacrimile i s-au scurs. Statuia il reprezinta pe poet intr-o alura meditativa, trista, nostalgica si solemna in acelasi timp. Pe soclu stau inscrise versurile sale:
"Sub asta piatra zace Ovidiu cantaretul
Iubirilor gingase rapus de al sau talent.
O,tu ce treci pe aicea si daca ai iubit vreodata
Te roaga pentru dansul sa-i fie somnul lin."
Publius Ovidius Naso a fost exilat de catre imparatul August la Pontul Euxin in anul 8 e.n. A mai trait 9 ani aici scriind "Ponticele" si "Tristele". Statuia e una dintre cele mai valoroase monumente ale Constantei si a fost ridicata in 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari.Acelasi sculptor a mai creat statuia lui Garibaldi din Pisa precum si statuia lui Abraham Lincoln din Washington.
La dezvelirea statuii - in august 1887 - Constanta era in mare sarbatoare, Remus Opreanu, prefectul Constantei de atunci, participand si el ca membru al comitetului de initiativa. In 1925, o replica a statuii a fost ridicata si in Sulmona, locul de nastere al poetului.
Poetul a fost inmormantat in cetatea Tomis dar, nici pana azi, sarcofagul nu i-a fost gasit. Statuia este amplasata in zona veche a orasului, in Piata Ovidiu, in fata Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie.
"Sub asta piatra zace Ovidiu cantaretul
Iubirilor gingase rapus de al sau talent.
O,tu ce treci pe aicea si daca ai iubit vreodata
Te roaga pentru dansul sa-i fie somnul lin."
Publius Ovidius Naso a fost exilat de catre imparatul August la Pontul Euxin in anul 8 e.n. A mai trait 9 ani aici scriind "Ponticele" si "Tristele". Statuia e una dintre cele mai valoroase monumente ale Constantei si a fost ridicata in 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari.Acelasi sculptor a mai creat statuia lui Garibaldi din Pisa precum si statuia lui Abraham Lincoln din Washington.
La dezvelirea statuii - in august 1887 - Constanta era in mare sarbatoare, Remus Opreanu, prefectul Constantei de atunci, participand si el ca membru al comitetului de initiativa. In 1925, o replica a statuii a fost ridicata si in Sulmona, locul de nastere al poetului.
Poetul a fost inmormantat in cetatea Tomis dar, nici pana azi, sarcofagul nu i-a fost gasit. Statuia este amplasata in zona veche a orasului, in Piata Ovidiu, in fata Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie.