cuvinte care dispar
sarmul cuvintelor de altadata, cuvinte care dispar. Va invit sa va ganditi 2 secunde la 2 cuvinte care va trec prin minte, cuvinte care nu mai sunt folosite atat de des.Astept reactii si comentarii. este cuvantul "pricopseala" pe cale de disparitie? dar "a fagadui", "a cerne"? ce va trece prin cap acum?
Aromanii - Cele mai frumoase nume
Femei
Adamaca
Anastasia
Andromaca
Arina
Aritula
Athina
Bie
Bocea
Boci
Cata
Caterina
Chira
Ghirata
Dafa
Dafni
Dora
Despina
Dara
Dica
Doxia
Dumnica
Ecaterina
Eftimia
Eftini
Eleni
Elisaveta
Elisava
Epa
Erfili
Eufrosina
Evanghelita
Evantia
Evdoxia
Everdichia
Fica
Fie
Flora
Gorcea
haida
Haricla
Harusa
Hrisula
Ianula
Ita
Kira
Lena
Lenca
Lia
Lie
Lita
Lucretia
Marica
Marusa
Mulia
Musa
Pepa
Sana
Sanga
Sica
Sirma
Sofia
Strighiana
Sultana
Steliana
Sulta
Tasica
Teodora
Tima
Tinca
Traiana
Vancea
Vanghelita
Vasilichia
Vasila
Vira
Zisca
Zoe
Zoia
Adamaca
Anastasia
Andromaca
Arina
Aritula
Athina
Bie
Bocea
Boci
Cata
Caterina
Chira
Ghirata
Dafa
Dafni
Dora
Despina
Dara
Dica
Doxia
Dumnica
Ecaterina
Eftimia
Eftini
Eleni
Elisaveta
Elisava
Epa
Erfili
Eufrosina
Evanghelita
Evantia
Evdoxia
Everdichia
Fica
Fie
Flora
Gorcea
haida
Haricla
Harusa
Hrisula
Ianula
Ita
Kira
Lena
Lenca
Lia
Lie
Lita
Lucretia
Marica
Marusa
Mulia
Musa
Pepa
Sana
Sanga
Sica
Sirma
Sofia
Strighiana
Sultana
Steliana
Sulta
Tasica
Teodora
Tima
Tinca
Traiana
Vancea
Vanghelita
Vasilichia
Vasila
Vira
Zisca
Zoe
Zoia
De 1 mai Amster's e bizar
De 1 mai Amster’s este bizar.
Clubberii sunt funny , smart, noisy si de 1 mai la Amster’s Beach...bizarre.
Si mesajul nostru este bizar. Mixam cuvintele englezesti cu cele romanesti.
Deejay David feat Dyno feel the electricity si o trimit mai departe. De ce sa te bucuri mai intai de 1 mai la Amster’s Beach? De non-conformismul muzicii de club, de acrobatiile excentrice si indraznete din barshow-ul oferit de Amster’s sau de atmosfera bizara creata de tendintele deco ce aduc aminte de Amsterdam, acolo in Olanda unde si melodiile lui Deejay David au ajuns radio hit-uri?
Join the bizarre party! Vino si tu imbracat bizar, cu un obiect sau gadget bizar sau cu un accesoriu de stil bizar. Te vei integra perfect in atmosfera de pe Amster’Beach. Fii straniu si curios! Vei surprinde!
Deci ideea e ca Amsters aduce the bizarre style, aduce bizarul de 1 Mai pe plaja de la Mamaia. Ceva ce a fost si pe gustul clubberilor din Amsterdam vine acum si in Amster’s Beach and Sea-foods. Si mai e o chestie curioasa: de 1 mai cei de la Amster’s ii provoaca pe clubberi constanteni sa fie neobisnuiti. Sa poarte cu ei un gadget peculiar, straniu care sa-i introduca in atmosfera de la lansare. Chiar ca e o inaugurare bizara.
Clubberii sunt funny , smart, noisy si de 1 mai la Amster’s Beach...bizarre.
Si mesajul nostru este bizar. Mixam cuvintele englezesti cu cele romanesti.
Deejay David feat Dyno feel the electricity si o trimit mai departe. De ce sa te bucuri mai intai de 1 mai la Amster’s Beach? De non-conformismul muzicii de club, de acrobatiile excentrice si indraznete din barshow-ul oferit de Amster’s sau de atmosfera bizara creata de tendintele deco ce aduc aminte de Amsterdam, acolo in Olanda unde si melodiile lui Deejay David au ajuns radio hit-uri?
Join the bizarre party! Vino si tu imbracat bizar, cu un obiect sau gadget bizar sau cu un accesoriu de stil bizar. Te vei integra perfect in atmosfera de pe Amster’Beach. Fii straniu si curios! Vei surprinde!
Deci ideea e ca Amsters aduce the bizarre style, aduce bizarul de 1 Mai pe plaja de la Mamaia. Ceva ce a fost si pe gustul clubberilor din Amsterdam vine acum si in Amster’s Beach and Sea-foods. Si mai e o chestie curioasa: de 1 mai cei de la Amster’s ii provoaca pe clubberi constanteni sa fie neobisnuiti. Sa poarte cu ei un gadget peculiar, straniu care sa-i introduca in atmosfera de la lansare. Chiar ca e o inaugurare bizara.
NEW SAFARI - the restaurant
“Safar” means journey in Arabic language. “New Safari” makes a proposal to you, a new kind of journey: a journey in culinary art, but also a splendid imaginary journey on the Black Sea. Situated on the famous “peninsula” of Constanta, right in the old center of the city, 300 m further on the Greek Church, NEW SAFARI restaurant is a quiet and exotic oasis which provides you with high spirits and comfort.
Even if you are a tourist or a native, during your long walk to the fascinating Casino, after having admired the emblematic architecture of the area and the sea from the frequented cliff, you stop at a certain moment with the intention to retire into a quiet spot .
And you stopped on Karatzali street, number 1, above the Modern Beach and the Touristic Harbor of Tomis, to take delight in the select menu of NEW SAFARI restaurant, established in 2002. Here you can find an impressive variety of culinary dishes centered round fish and sea food. You taste from distinguished dishes while you cast a look and the splendor of the sea, while you listen the quiet and luring sound of the waves in front of you. Here the auditory uniquely blends with the gustative in a select atmosphere , the decoration being made out of natural brick and brownish cherry wood which gives you the warm feeling of hospitality, all being accompanied by the smile of the employers. The interior design is the special meeting of modern with classic.
The NEW SAFARI cuisine is the result of teamwork, next to the chef, who succeeded to create in perfect harmony a culinary scenario relying on emotions and sensations which delights the palate. Starting from the traditional cuisine , then making a stop at the modern techniques of cooking, we succeeded in awakening the client the taste for the unique, our menu finally being an ode to the sea.
NEW SAFARI is the moment when you stop from the journey to reflect at the self or at the one you love.
Even if you are a tourist or a native, during your long walk to the fascinating Casino, after having admired the emblematic architecture of the area and the sea from the frequented cliff, you stop at a certain moment with the intention to retire into a quiet spot .
And you stopped on Karatzali street, number 1, above the Modern Beach and the Touristic Harbor of Tomis, to take delight in the select menu of NEW SAFARI restaurant, established in 2002. Here you can find an impressive variety of culinary dishes centered round fish and sea food. You taste from distinguished dishes while you cast a look and the splendor of the sea, while you listen the quiet and luring sound of the waves in front of you. Here the auditory uniquely blends with the gustative in a select atmosphere , the decoration being made out of natural brick and brownish cherry wood which gives you the warm feeling of hospitality, all being accompanied by the smile of the employers. The interior design is the special meeting of modern with classic.
The NEW SAFARI cuisine is the result of teamwork, next to the chef, who succeeded to create in perfect harmony a culinary scenario relying on emotions and sensations which delights the palate. Starting from the traditional cuisine , then making a stop at the modern techniques of cooking, we succeeded in awakening the client the taste for the unique, our menu finally being an ode to the sea.
NEW SAFARI is the moment when you stop from the journey to reflect at the self or at the one you love.
restaurantul new safari
„Safar” inseamna in limba araba calatorie. „New Safari” va propune un nou tip de calatorie: o calatorie in arta culinara , dar si o splendida calatorie imaginara pe Marea Neagra.Localizat in vestita „peninsula” a Constantei, chiar in centrul vechi al orasului, mai jos de Biserica Greaca restaurantul New Safari este o oaza linistita si exotica ce iti asigura buna dispozitie si confort.
Ca turist sau localnic, in timpul plimbarii dumneavoastra spre fascinantul Cazinou, dupa ce ati admirat arhitectura emblematica specifica zonei si marea de pe frecventata faleza, te opresti la un moment dat, cu intentia de a te retrage intr-un loc linistit.
Si te-ai oprit pe Karatzali nr. 1, deasupra plajei Modern si a Portului Turistic Tomis, pentru a savura din meniul ales al restaurantului New Safari, infiintat in 2002. Aici gasesti o varietate impresionanta de preparate culinare axate pe peste si fructe de mare. Gusti din bucate alese in timp ce privesti marea in splendoarea ei, in timp ce asculti sunetul linistit si imbietor al valurile din fata ta. Aici auditivul se impleteste in mod unic cu gustativul intr-o atmosfera cu un decor din caramida naturala si lemn de cires brun-roscat ales ce-ti da sentimentul de caldura si ospitalitate, toate insotite de zambetele angajatilor. Design-ul interior este intalnirea speciala dintre modern si clasic.
Bucataria New Safari este rezultatul unei munci in echipa, alaturi de bucatarul sef ... , care a reusit, in cea mai perfecta armonie sa creeze un scenariu culinar bazat pe emotii si senzatii ce incanta palatul gustativ/gustativul. Pornind de la bucataria traditionala, apoi oprindu-ne la metodele moderne de preparare am reusit sa trezim in client gustul pentru unicat, meniul nostru fiind in final un omagiu adus marii.
New Safari reprezinta momentul cand te opresti din calatorie pentru a reflecta la tine, la cei dragi tie.
Ca turist sau localnic, in timpul plimbarii dumneavoastra spre fascinantul Cazinou, dupa ce ati admirat arhitectura emblematica specifica zonei si marea de pe frecventata faleza, te opresti la un moment dat, cu intentia de a te retrage intr-un loc linistit.
Si te-ai oprit pe Karatzali nr. 1, deasupra plajei Modern si a Portului Turistic Tomis, pentru a savura din meniul ales al restaurantului New Safari, infiintat in 2002. Aici gasesti o varietate impresionanta de preparate culinare axate pe peste si fructe de mare. Gusti din bucate alese in timp ce privesti marea in splendoarea ei, in timp ce asculti sunetul linistit si imbietor al valurile din fata ta. Aici auditivul se impleteste in mod unic cu gustativul intr-o atmosfera cu un decor din caramida naturala si lemn de cires brun-roscat ales ce-ti da sentimentul de caldura si ospitalitate, toate insotite de zambetele angajatilor. Design-ul interior este intalnirea speciala dintre modern si clasic.
Bucataria New Safari este rezultatul unei munci in echipa, alaturi de bucatarul sef ... , care a reusit, in cea mai perfecta armonie sa creeze un scenariu culinar bazat pe emotii si senzatii ce incanta palatul gustativ/gustativul. Pornind de la bucataria traditionala, apoi oprindu-ne la metodele moderne de preparare am reusit sa trezim in client gustul pentru unicat, meniul nostru fiind in final un omagiu adus marii.
New Safari reprezinta momentul cand te opresti din calatorie pentru a reflecta la tine, la cei dragi tie.
Pastorul si magarul lui Tekir
Eram studenta la Bucuresti cand am auzit pentru prima data de Titi Ceara. Am aflat atunci ca la Palatul Parlamentului s-a deschis o expozitie organizata de fundatia "Scoala de la Sfintii Apostoli" ce ii reunea pe toti artistii plastici de origine aromana din Romania.
In nebunia mea de atunci pentru tot ce era aroman, am vizitat expozitia de mai multe ori: Sultana Maitec, Geta Caragiu, Lena Constante, Dumitru Passima, Titi Ceara sau Lila Passima.
Putini vizitatori, iar cele cateva persoane care se perindau prin fata lucrarilor pentru mine reprezentau tot un fel de exponate. Erau aromani risipiti prin capitala pe care actiunea culturala i-a chemat si reunit in salile somptuoase de la Palatul Parlamentului.
Nu pot uita fondul muzical ce anima expozitia si ma imbia - un rock simfonic a la Vanghelis ce continea in substanta ritmuri folclorice din Balcani. In mijlocul salii tronau niste roti albe de lemn ce pareau ca se rostogolesc dansand in pasi aromanesti. Erau "Rotile " lui Titi Ceara. Orgolioasa, mi-am spus ca trebuie sa fie acel sculptor din Tekirgol, la noi fiind multi aromani care poarta numele de Ceara.
Exponatele vorbeau ca un cantec balcanic nemarginit si dureros. Lucrarile pareau nascute din suferinta. Am revenit la Palat cu o caseta audio neinregistrata rugandu-i pe cei din "culise" sa-mi copieze acel fond muzical sublim pe care il pastrez si acum.
L-am revazut pe Titi Ceara la un cocktail aniversar al Sectiei Aromane din Radio Romania International. Am tresarit si nu m-am simtit singura...Am tinut sa-l salut atunci.
Astazi ii admir lucrarea din rondul de pe faleza orasului nostru . "Ce bine ca s-a intamplat ceva frumos si la noi in oras". Lucrarea este complexa pentru ca readuce in discutie atat legenda lacului cat si povestea reala a Techirghiolului. Pentru cei care nu au aflat inca, lucrarea se intituleaza "Pastorul si magarul lui Tekir".
Am vrut sa aflu cat mai multe si l-am cautat pe Titi Ceara prin telefon la Bucuresti. Mi-a parut un om rezervat, caruia nu-i place sa vorbeasca de proiectele de viitor, dar un profesionist si un artist atasat de orasul natal. Mi-a spus ca lucrarea a terminat-o in 2 ani si jumatate si cantareste aprox. 300 de kg. L-am intrebat cum de a ales sa faca o astfel de lucrare atat de diferita structural si tematic de ceea ce il reprezinta pe dumnealui de fapt. Mi-a spus ca si-a dorit sa faca o lucrare pentru orasul natal mai ales ca "din casa parinteasca, cand dai sa iesi, ajungi direct in lac."
Lucrarea , in complexitatea ei , inca nu e terminata, trebuie finisat bazinul, care reprezinta de fapt un simbol al lacului.Titi Ceara a calatorit prin Europa cu lucrarile sale si am vrut sa aflu de la el ce ar mai trebui facut in Techirghiol pentru a infrumuseta orasul, ce-i lipseste localitatii noastre pentru a deveni o statiune europeana. "Bani bine folositi", a fost replica sa, orasului nu-i trebuie discoteci, afirma dansul, ci apreciaza si considera de bun augur construirea unei noi biserici pe langa manastirea Sf. Maria deoarece Tekirgolul nu poate fi o statiune pentru tineret cum e Mamaia sau Eforie, ci o statiune pentru oameni asezati care vin la odihna.
L-am intrebat pe artist ce origine are pastorul din lucrarea de pe marginea lacului. Sculptorul mi-a raspuns ca aceasta creatie apartine orasului, pastorul reprezinta un om oarecare cu un magarus, dar el poate reprezenta fizionomia unui turc, iar cine stie sa caute o va gasi. Pe tot parcursul montarii statuii artistul a simtit pulsul orasului. Acest lucru e inevitabil, spune dumnealui.
Am mai aflat ca artistul, de asemenea, admira arta egipteana, arta greaca, mai cu seama pe Fidias. Cei ce vor sa afle mai multe despre arta lui Titi Ceara pot consulta catalogul de la biblioteca orasului Tekirgol.
Criticii il numesc "un sacerdot al modernitatii lucide ", creatia sa rezumand valorile si simbolurile sacrului, dar si ale profanului. Este perceput drept un sculptor modern, dar atent la reperele esentiale ale civilizatiei, ingenios, insolit, un artist complex care nu refuza sa se raporteze la traditie.
Iata cateva din temele tratate de Titi Ceara, de data aceasta in lemn: "Arca", "Inceputul", "Calul", "Spirala", "Rotile", "Oameni de lemn", "Lupoaica", "Christ", "Arcas", "Cum am lucrat", "Cain si Abel", "Sarutul lui Iuda", "Ambalaje umane", "Ingeri rataciti", "Priveghi", "Liturghii", "Robul si Roaba".
Titi Ceara s-a nascut pe 28 noiembrie 1957 in Tekirgol si a absolvit in 1983 Academia de Arte Plastice din Iasi.
A expus la toate galeriile importante din Bucuresti: Orizont, Muzeul National de Arta, Dalles, Apollo, Simeza. A participat la expozitii in strainatate: Viena, Ungaria, Perugia, Madrid, Luxemburg, Valencia, Roma , Spania.
In nebunia mea de atunci pentru tot ce era aroman, am vizitat expozitia de mai multe ori: Sultana Maitec, Geta Caragiu, Lena Constante, Dumitru Passima, Titi Ceara sau Lila Passima.
Putini vizitatori, iar cele cateva persoane care se perindau prin fata lucrarilor pentru mine reprezentau tot un fel de exponate. Erau aromani risipiti prin capitala pe care actiunea culturala i-a chemat si reunit in salile somptuoase de la Palatul Parlamentului.
Nu pot uita fondul muzical ce anima expozitia si ma imbia - un rock simfonic a la Vanghelis ce continea in substanta ritmuri folclorice din Balcani. In mijlocul salii tronau niste roti albe de lemn ce pareau ca se rostogolesc dansand in pasi aromanesti. Erau "Rotile " lui Titi Ceara. Orgolioasa, mi-am spus ca trebuie sa fie acel sculptor din Tekirgol, la noi fiind multi aromani care poarta numele de Ceara.
Exponatele vorbeau ca un cantec balcanic nemarginit si dureros. Lucrarile pareau nascute din suferinta. Am revenit la Palat cu o caseta audio neinregistrata rugandu-i pe cei din "culise" sa-mi copieze acel fond muzical sublim pe care il pastrez si acum.
L-am revazut pe Titi Ceara la un cocktail aniversar al Sectiei Aromane din Radio Romania International. Am tresarit si nu m-am simtit singura...Am tinut sa-l salut atunci.
Astazi ii admir lucrarea din rondul de pe faleza orasului nostru . "Ce bine ca s-a intamplat ceva frumos si la noi in oras". Lucrarea este complexa pentru ca readuce in discutie atat legenda lacului cat si povestea reala a Techirghiolului. Pentru cei care nu au aflat inca, lucrarea se intituleaza "Pastorul si magarul lui Tekir".
Am vrut sa aflu cat mai multe si l-am cautat pe Titi Ceara prin telefon la Bucuresti. Mi-a parut un om rezervat, caruia nu-i place sa vorbeasca de proiectele de viitor, dar un profesionist si un artist atasat de orasul natal. Mi-a spus ca lucrarea a terminat-o in 2 ani si jumatate si cantareste aprox. 300 de kg. L-am intrebat cum de a ales sa faca o astfel de lucrare atat de diferita structural si tematic de ceea ce il reprezinta pe dumnealui de fapt. Mi-a spus ca si-a dorit sa faca o lucrare pentru orasul natal mai ales ca "din casa parinteasca, cand dai sa iesi, ajungi direct in lac."
Lucrarea , in complexitatea ei , inca nu e terminata, trebuie finisat bazinul, care reprezinta de fapt un simbol al lacului.Titi Ceara a calatorit prin Europa cu lucrarile sale si am vrut sa aflu de la el ce ar mai trebui facut in Techirghiol pentru a infrumuseta orasul, ce-i lipseste localitatii noastre pentru a deveni o statiune europeana. "Bani bine folositi", a fost replica sa, orasului nu-i trebuie discoteci, afirma dansul, ci apreciaza si considera de bun augur construirea unei noi biserici pe langa manastirea Sf. Maria deoarece Tekirgolul nu poate fi o statiune pentru tineret cum e Mamaia sau Eforie, ci o statiune pentru oameni asezati care vin la odihna.
L-am intrebat pe artist ce origine are pastorul din lucrarea de pe marginea lacului. Sculptorul mi-a raspuns ca aceasta creatie apartine orasului, pastorul reprezinta un om oarecare cu un magarus, dar el poate reprezenta fizionomia unui turc, iar cine stie sa caute o va gasi. Pe tot parcursul montarii statuii artistul a simtit pulsul orasului. Acest lucru e inevitabil, spune dumnealui.
Am mai aflat ca artistul, de asemenea, admira arta egipteana, arta greaca, mai cu seama pe Fidias. Cei ce vor sa afle mai multe despre arta lui Titi Ceara pot consulta catalogul de la biblioteca orasului Tekirgol.
Criticii il numesc "un sacerdot al modernitatii lucide ", creatia sa rezumand valorile si simbolurile sacrului, dar si ale profanului. Este perceput drept un sculptor modern, dar atent la reperele esentiale ale civilizatiei, ingenios, insolit, un artist complex care nu refuza sa se raporteze la traditie.
Iata cateva din temele tratate de Titi Ceara, de data aceasta in lemn: "Arca", "Inceputul", "Calul", "Spirala", "Rotile", "Oameni de lemn", "Lupoaica", "Christ", "Arcas", "Cum am lucrat", "Cain si Abel", "Sarutul lui Iuda", "Ambalaje umane", "Ingeri rataciti", "Priveghi", "Liturghii", "Robul si Roaba".
Titi Ceara s-a nascut pe 28 noiembrie 1957 in Tekirgol si a absolvit in 1983 Academia de Arte Plastice din Iasi.
A expus la toate galeriile importante din Bucuresti: Orizont, Muzeul National de Arta, Dalles, Apollo, Simeza. A participat la expozitii in strainatate: Viena, Ungaria, Perugia, Madrid, Luxemburg, Valencia, Roma , Spania.
copilaria - targul de jucarii
Universul copilariei e un spatiu mitic pentru fiecare dintre noi, cei care pastram amintirile, dar multi dintre adulti uita prea repede miracolul jocului ce-a fost "odata ca niciodata", al veseliei si al peripetiilor de candva. Privind spre copilarie cunoastem altfel lumea si ni se deschid noi cai fascinante de abordare a vietii.
Acest timp al copilariei este animat de tiverese teme: lumea basmelor, a zanelor bune, lumea cu printi si printese, a luptei dintre bine si rau, a eroilor magnifici sau a personajelor pitoresti din cartile de colorat sau desenele animate. Toate trimitand mesaje spre o formare armonioasa a spiritului uman. Apoi gradual, prin minunea jocului, omul evolueaza emotional si rational, isi dezvolta simturile si gandirea, isi consolideaza inteligenta, perspicacitatea si spontaneitatea.
Intr-un timp cand violenta in randul copiilor se manifeta evident, este momentul pentru bucuria jocului si pacea sarbatorii. Toate cu gandul gasirii darului potrivit pentru copiii din jurul nostru la "Targul de joaca si jucarii".
Acest timp al copilariei este animat de tiverese teme: lumea basmelor, a zanelor bune, lumea cu printi si printese, a luptei dintre bine si rau, a eroilor magnifici sau a personajelor pitoresti din cartile de colorat sau desenele animate. Toate trimitand mesaje spre o formare armonioasa a spiritului uman. Apoi gradual, prin minunea jocului, omul evolueaza emotional si rational, isi dezvolta simturile si gandirea, isi consolideaza inteligenta, perspicacitatea si spontaneitatea.
Intr-un timp cand violenta in randul copiilor se manifeta evident, este momentul pentru bucuria jocului si pacea sarbatorii. Toate cu gandul gasirii darului potrivit pentru copiii din jurul nostru la "Targul de joaca si jucarii".
Casa cu lei. Noi stim ca leii se tin tare
Multi isi amintesc ca aici era un restaurant stralucit pe vremuri. Casa a stat multi ani in paragina.Am gasit foarte putine date despre ea. Parca au disparut manuscrisele prin care curge viata unei cladiri atat de impunatoare.
Ultima rumoare care circula este de bun augur: un om de afaceri constantean a preluat-o si o renoveaza. Se spune ca acum arata superb pe interior.
Este construita in stil renascentist italian in perioada 1895 - 1898 .Numele de Casa cu Lei provine de la cei patru lei care vegheaza cladirea cu demnitate inca.
Ce se mai stie - si preluam date dintr-o consemnare a unei doamne locatare Georgeta Rohart e ca a apartinut unui comerciant de cherestea, armean , Dircan Emirzian - pana in jurul anului 1930 si ca a gazduit centrala telefonica de executie a celor care lucrau la Canalul Dunarea - Marea Neagra.
De asemenea, Zambaccian precizeaza ca in copilaria lui, in acest imobil locuia un magistrat ce detinea o impresionanta colectie de arta. Dintr-o relatare a doamnei Doina Pauleanu - directoarea Muzeului de Arta Constanta - pentru un portal de stiri preluam informatia cum ca celebrul colectionar de arta roman, Krikor Zambaccian, si-a manifestat aici pentru prima oara dragostea lui pentru arta admirand de pe fereastra de afara interiorul si , intigrat, a conspirat cu femeia de serviciu ca sa poata intra.
Astfel a inceput pasiunea pentru frumos a celui ce avea sa devina cel mai mare colectionar de arta roman. Ah! Si am mai gasit o informatie: in 1921 edificiul a fost sediu de banca.
Cam atat despre Casa cu Lei de ieri si de azi. Ne va surprinde frumos "Casa cu lei" de maine?
Ultima rumoare care circula este de bun augur: un om de afaceri constantean a preluat-o si o renoveaza. Se spune ca acum arata superb pe interior.
Este construita in stil renascentist italian in perioada 1895 - 1898 .Numele de Casa cu Lei provine de la cei patru lei care vegheaza cladirea cu demnitate inca.
Ce se mai stie - si preluam date dintr-o consemnare a unei doamne locatare Georgeta Rohart e ca a apartinut unui comerciant de cherestea, armean , Dircan Emirzian - pana in jurul anului 1930 si ca a gazduit centrala telefonica de executie a celor care lucrau la Canalul Dunarea - Marea Neagra.
De asemenea, Zambaccian precizeaza ca in copilaria lui, in acest imobil locuia un magistrat ce detinea o impresionanta colectie de arta. Dintr-o relatare a doamnei Doina Pauleanu - directoarea Muzeului de Arta Constanta - pentru un portal de stiri preluam informatia cum ca celebrul colectionar de arta roman, Krikor Zambaccian, si-a manifestat aici pentru prima oara dragostea lui pentru arta admirand de pe fereastra de afara interiorul si , intigrat, a conspirat cu femeia de serviciu ca sa poata intra.
Astfel a inceput pasiunea pentru frumos a celui ce avea sa devina cel mai mare colectionar de arta roman. Ah! Si am mai gasit o informatie: in 1921 edificiul a fost sediu de banca.
Cam atat despre Casa cu Lei de ieri si de azi. Ne va surprinde frumos "Casa cu lei" de maine?
Hai la o braga?
Usurel,trist si inevitabil braga dispare din istorie.O mai salveaza unitatea lingvistica "ieftin ca braga", daca nu va disparea si ea curand. Sunt si cuvinte, expresii romanesti care mor: "a drege busuiocul", "luna lui cuptor","a-l tine cureaua", "a afla nod in papura"," a fierbe piatra scumpa", "luna lui traista-n bat", " a umbla de florile marului", " a se da in stamba", " a fi mana sparta", sau " a face pe mortul in papusoi" si multe, multe altele. Hai sa spunem "fagaduiesc" in loc de "promit"!
Dar de ce era braga ieftina? Pentru ca se prepara foarte usor si din ingrediente la indemana oricui. Atunci de ce a disparut braga de pe market?Pai a aparut cola, shake-ul, racoritoarele in general. Si consumatorii prefera facilul uneori. Dar si braga era consumata tot pentru efectul racoritor, vara pe canicula.
George Costescu ne relateaza in volumul de amintiri " Bucurestiul vechiului regat" despre bragagii si halvitari, negustori priceputi ce umblau in costume pitoresti - "salvari de aba, fesuri rosii pe cap cu ciucure negru, in picioare purtand cipici de opinca varfuiti in sus" - . Bragagii duceau intr-o mana tava cu zaharicale de bizant si in cealalta o donita cu braga racita la gheata.
Reteta a fost preluata si de fabricile comuniste, iar in Constanta a existat pana nu demult o fabrica de braga. De ce a disparut? Pai, credem ca din cauza asaltului carbogazos din capitalismul post-decembrist.
Eu imi mai amintesc de bragageria de pe Stefan cel Mare colt cu Grivitei unde ma opream cu parintii la o braga consistenta dulce-acrisoara dupa un raid plictisitor prin magazinul universal Tomis pentru a ne procura celebri pantaloni tricotati de culoare gri, maro sau negru, dar niciodata oranj sau albastru. Tot la bragagerie se serveau covrigi si vedeam o masinarie de unde vindeau o apa cu bule in sticle imbracata in plasa - sifonul!
Din amintirile memorabile ale lui George Costescu aflam ca braga avea succes in zonele de sud ale tarii fiind comercializata mai mult de negustorii albanezi, turci, armeni, bulgari sau aromani pe vreme de arsita doboratoare dupa ce o scoteau din butoaiele pline cu gheata pentru ca nu rezista mai mult de 2 zile.
De pe wikipedia aflam ca " Braga este o bautura racoritoare, cu gust dulce -acrisor, care se obtine prin fierberea cu apa a meiului macinat. Este o bautura a turcilor nomazi din Asia centrala, consemnata incepand din secolul X, care mai apoi a ajuns in Anatolia, iar de acolo s-a raspandit, inclusiv in Balcani."
Iar de la mine aflati ca "a face pe mortul in papusoi" inseamna " a te face ca nu stii nimik", "a lasa o treaba incurcata, nelamurita". O odrasla sugubeata o lasa in " coada de peste" si nu zice "nici laie nici balaie"
Voi ce stiti despre braga?E imaginabil ca multi dintre voi sa nu stie mare lucru, dar aveti purtatori de istorie chiar langa voi: rubedenii, amici, duduite....
Dar de ce era braga ieftina? Pentru ca se prepara foarte usor si din ingrediente la indemana oricui. Atunci de ce a disparut braga de pe market?Pai a aparut cola, shake-ul, racoritoarele in general. Si consumatorii prefera facilul uneori. Dar si braga era consumata tot pentru efectul racoritor, vara pe canicula.
George Costescu ne relateaza in volumul de amintiri " Bucurestiul vechiului regat" despre bragagii si halvitari, negustori priceputi ce umblau in costume pitoresti - "salvari de aba, fesuri rosii pe cap cu ciucure negru, in picioare purtand cipici de opinca varfuiti in sus" - . Bragagii duceau intr-o mana tava cu zaharicale de bizant si in cealalta o donita cu braga racita la gheata.
Reteta a fost preluata si de fabricile comuniste, iar in Constanta a existat pana nu demult o fabrica de braga. De ce a disparut? Pai, credem ca din cauza asaltului carbogazos din capitalismul post-decembrist.
Eu imi mai amintesc de bragageria de pe Stefan cel Mare colt cu Grivitei unde ma opream cu parintii la o braga consistenta dulce-acrisoara dupa un raid plictisitor prin magazinul universal Tomis pentru a ne procura celebri pantaloni tricotati de culoare gri, maro sau negru, dar niciodata oranj sau albastru. Tot la bragagerie se serveau covrigi si vedeam o masinarie de unde vindeau o apa cu bule in sticle imbracata in plasa - sifonul!
Din amintirile memorabile ale lui George Costescu aflam ca braga avea succes in zonele de sud ale tarii fiind comercializata mai mult de negustorii albanezi, turci, armeni, bulgari sau aromani pe vreme de arsita doboratoare dupa ce o scoteau din butoaiele pline cu gheata pentru ca nu rezista mai mult de 2 zile.
De pe wikipedia aflam ca " Braga este o bautura racoritoare, cu gust dulce -acrisor, care se obtine prin fierberea cu apa a meiului macinat. Este o bautura a turcilor nomazi din Asia centrala, consemnata incepand din secolul X, care mai apoi a ajuns in Anatolia, iar de acolo s-a raspandit, inclusiv in Balcani."
Iar de la mine aflati ca "a face pe mortul in papusoi" inseamna " a te face ca nu stii nimik", "a lasa o treaba incurcata, nelamurita". O odrasla sugubeata o lasa in " coada de peste" si nu zice "nici laie nici balaie"
Voi ce stiti despre braga?E imaginabil ca multi dintre voi sa nu stie mare lucru, dar aveti purtatori de istorie chiar langa voi: rubedenii, amici, duduite....
Statuia lui Ovidius vegheaza
Poetul Ovidius vegheaza marea in ale carei ape lacrimile i s-au scurs. Statuia il reprezinta pe poet intr-o alura meditativa, trista, nostalgica si solemna in acelasi timp. Pe soclu stau inscrise versurile sale:
"Sub asta piatra zace Ovidiu cantaretul
Iubirilor gingase rapus de al sau talent.
O,tu ce treci pe aicea si daca ai iubit vreodata
Te roaga pentru dansul sa-i fie somnul lin."
Publius Ovidius Naso a fost exilat de catre imparatul August la Pontul Euxin in anul 8 e.n. A mai trait 9 ani aici scriind "Ponticele" si "Tristele". Statuia e una dintre cele mai valoroase monumente ale Constantei si a fost ridicata in 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari.Acelasi sculptor a mai creat statuia lui Garibaldi din Pisa precum si statuia lui Abraham Lincoln din Washington.
La dezvelirea statuii - in august 1887 - Constanta era in mare sarbatoare, Remus Opreanu, prefectul Constantei de atunci, participand si el ca membru al comitetului de initiativa. In 1925, o replica a statuii a fost ridicata si in Sulmona, locul de nastere al poetului.
Poetul a fost inmormantat in cetatea Tomis dar, nici pana azi, sarcofagul nu i-a fost gasit. Statuia este amplasata in zona veche a orasului, in Piata Ovidiu, in fata Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie.
"Sub asta piatra zace Ovidiu cantaretul
Iubirilor gingase rapus de al sau talent.
O,tu ce treci pe aicea si daca ai iubit vreodata
Te roaga pentru dansul sa-i fie somnul lin."
Publius Ovidius Naso a fost exilat de catre imparatul August la Pontul Euxin in anul 8 e.n. A mai trait 9 ani aici scriind "Ponticele" si "Tristele". Statuia e una dintre cele mai valoroase monumente ale Constantei si a fost ridicata in 1887 de sculptorul italian Ettore Ferrari.Acelasi sculptor a mai creat statuia lui Garibaldi din Pisa precum si statuia lui Abraham Lincoln din Washington.
La dezvelirea statuii - in august 1887 - Constanta era in mare sarbatoare, Remus Opreanu, prefectul Constantei de atunci, participand si el ca membru al comitetului de initiativa. In 1925, o replica a statuii a fost ridicata si in Sulmona, locul de nastere al poetului.
Poetul a fost inmormantat in cetatea Tomis dar, nici pana azi, sarcofagul nu i-a fost gasit. Statuia este amplasata in zona veche a orasului, in Piata Ovidiu, in fata Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie.
Cauta frumusetea din orasul tau
Alergi mereu crispat pentru ziua de maine. Opreste-te un pic! Priveste in jurul tau! Orasul iti vorbeste, are atatea sa-ti spuna.
Hai pe strazile pe care colinzi zi de zi, seara de seara!Invata sa cauti respirand dansul marii de langa tine. Pe ulite si alei,prin cotloane ascunse,pe strazi incarcate cu viata si istorie vei afla comori extraordinare, surprize,vei deslusi mistere...
Te-ai oprit?Priveste!
Intoarce-ti ochii peste tot si vei gasi locuri incarcate de amintiri si povesti memorabile. Vei gasi cu siguranta locurile din viata de ieri: zidul pe care ai scris in chineza manadrina, galeza si catalana de 3 ori "te iubesc", atunci cand ti-ai pierdut manusile la Ceasul de la Dacia, momentul cand ai revazut in "43" un coleg din generala, locul cand v-ati luat prima data de mana, locul unde-ti place sa bei cafeaua si sa asculti muzica ta, locul cand te-ai dat prima data in leagan, parcul unde mergeai de obicei cu bicicleta si aruncai cu margarete in oameni, sala de cinema in care ai vazut filmul vietii tale fara pauze de publicitate, locul cand a inceput ploaia torent si nu te-ai incruntat ca nu ai umbrela la tine, ci te-ai apucat sa dansezi de nebun in ploaie smulgand zambetele trecatorilor trepidanti ce-si aminteau si ei acum de Gene Kelly, atunci cand nu gaseai pe nimeni sa va fotografieze si ati inceput sa va umpleti de sirop de baclavale si sa umflati baloane dandu-le drumul in vant spre peninsula, unul roz agatandu-se de Statuia lui Ovidiu sau cand ai luat mingea in brate si invitat la volei un necunoscut cu capul aplecat.
Unde duce trotuarul pe care calci si pe care e desenat un sotron?
Hai pe strazile pe care colinzi zi de zi, seara de seara!Invata sa cauti respirand dansul marii de langa tine. Pe ulite si alei,prin cotloane ascunse,pe strazi incarcate cu viata si istorie vei afla comori extraordinare, surprize,vei deslusi mistere...
Te-ai oprit?Priveste!
Intoarce-ti ochii peste tot si vei gasi locuri incarcate de amintiri si povesti memorabile. Vei gasi cu siguranta locurile din viata de ieri: zidul pe care ai scris in chineza manadrina, galeza si catalana de 3 ori "te iubesc", atunci cand ti-ai pierdut manusile la Ceasul de la Dacia, momentul cand ai revazut in "43" un coleg din generala, locul cand v-ati luat prima data de mana, locul unde-ti place sa bei cafeaua si sa asculti muzica ta, locul cand te-ai dat prima data in leagan, parcul unde mergeai de obicei cu bicicleta si aruncai cu margarete in oameni, sala de cinema in care ai vazut filmul vietii tale fara pauze de publicitate, locul cand a inceput ploaia torent si nu te-ai incruntat ca nu ai umbrela la tine, ci te-ai apucat sa dansezi de nebun in ploaie smulgand zambetele trecatorilor trepidanti ce-si aminteau si ei acum de Gene Kelly, atunci cand nu gaseai pe nimeni sa va fotografieze si ati inceput sa va umpleti de sirop de baclavale si sa umflati baloane dandu-le drumul in vant spre peninsula, unul roz agatandu-se de Statuia lui Ovidiu sau cand ai luat mingea in brate si invitat la volei un necunoscut cu capul aplecat.
Unde duce trotuarul pe care calci si pe care e desenat un sotron?
Eugenia - biscuitele
Eugenia a fost numele unor biscuiti dulci, glutenosi, tip sandwhich cu crema de cacao si savoare de rom. Pe vremea comunistilor, Eugenia era biscutitele cel mai indragit de catre toate categoriile sociale. Deoarece era impusa Rationalizarea, nu se gaseau prea multe sortimente de dulciuri. Eugenia era astfel foarte consumata.
Numele de Eugenia este la ora actuala folosit de firma "Dobrogea" pentru un sortiment de biscuit cu ciocolata si vanilie, capsuni sau lamaie, similar ca aspect si consistenta cu Eugenia din perioada comunista.
Tu cum iti amintesti de eugenia?
Numele de Eugenia este la ora actuala folosit de firma "Dobrogea" pentru un sortiment de biscuit cu ciocolata si vanilie, capsuni sau lamaie, similar ca aspect si consistenta cu Eugenia din perioada comunista.
Tu cum iti amintesti de eugenia?
Farul Genovez
Nu exista port fara far.
Dar nici un port din lume nu are farul genovez.
Nu te-a intrigat niciodata aventura din spatele acestui far?
De ce genovez?
Ce amplasamente impresionante pe faleza Constantei: cazinoul, statuia lui Eminescu, muzeul Jalea,esplanada, coloane inalbite de valuri, faleza insasi, acvariul. Farul parca ar veghea nu numai marea, dar si geniul nelinistit al poetului de langa. Ce chintesenta sublima!
Legenda spune ca primii care au poposit la Pontus Euxin ar fi fost navigatorii genovezi in secolul XIII, iar o companie engleza a inceput construirea lui in perioada 1858 - 1860 in amintirea acestora. Farul a functionat numai pana in 1913. El nu era rotativ, ci ilumina in alb doar marea. Am aflat ca a fost restaurat ultima data in 1948 si oferit ca punct de atractie turistica. Are 8 metri, iar in varf are o cupola de metal.
Si mai are ceva! O placuta pe care sunt insirate cuvinte. Ca margelele pe snur ...
Ai citit-o?
Povestea...
Dar nici un port din lume nu are farul genovez.
Nu te-a intrigat niciodata aventura din spatele acestui far?
De ce genovez?
Ce amplasamente impresionante pe faleza Constantei: cazinoul, statuia lui Eminescu, muzeul Jalea,esplanada, coloane inalbite de valuri, faleza insasi, acvariul. Farul parca ar veghea nu numai marea, dar si geniul nelinistit al poetului de langa. Ce chintesenta sublima!
Legenda spune ca primii care au poposit la Pontus Euxin ar fi fost navigatorii genovezi in secolul XIII, iar o companie engleza a inceput construirea lui in perioada 1858 - 1860 in amintirea acestora. Farul a functionat numai pana in 1913. El nu era rotativ, ci ilumina in alb doar marea. Am aflat ca a fost restaurat ultima data in 1948 si oferit ca punct de atractie turistica. Are 8 metri, iar in varf are o cupola de metal.
Si mai are ceva! O placuta pe care sunt insirate cuvinte. Ca margelele pe snur ...
Ai citit-o?
Povestea...
Pescarusul
Pescarusul e fericit. El se scalda in soarele de aur si marea de albastrul cerului. Deschide ochii larg spre a privi zborul pescarusului si apoi, inauntrul tau. Zborul e mai mult decat calatorie. E initiere, desavarsire. Prin zbor iti afli limitele, ca mai apoi sa le reevaluezi.
Pescarusii sunt de culoare alba sau gri si de obicei pictati in negru pe cap sau pe aripi. Se hranesc cu crustacee, pestisori sau resturi lasate de oamenii nepasatori de pe plaja. Sunt specii care prefera coastele, rareori aventurandu-se spre largul marii sau prin padurile de pe tarm. Le place sa traiasca in colonii dense si galagioase. Se spune despre ei ca sunt pasari extrem de inteligente demonstrand cai complexe de relationare si comunicare intre ele, de aceea isi aleg sa traiasca in structuri precum cardul. Prefera sa atace pradatorii in colonii masive. Le plac oamenii, de aceea au invatat sa co-existe alaturi de ei.
La ce te gandesti cand vrei sa zbori?
Pai , la evadare! mi-a spus cineva. Zborul e mai mult decat atat, e idee nelimitata de libertate.
Iata ce spun alte natii despre pescarus:
Sea-gull (engleza)
Gavina (catalana)
Rackoviti (ceha)
Mowen (germana)
Laridae ( spaniola, franceza, spaniola)
Lokit (suami)
Siralyfelek ( maghiara)
Soorten (olandeza)
Masefamilien (norvegiana)
Larideos (portugheza)
Mewi (poloneza)
Marti (turca)
Pescarusii sunt de culoare alba sau gri si de obicei pictati in negru pe cap sau pe aripi. Se hranesc cu crustacee, pestisori sau resturi lasate de oamenii nepasatori de pe plaja. Sunt specii care prefera coastele, rareori aventurandu-se spre largul marii sau prin padurile de pe tarm. Le place sa traiasca in colonii dense si galagioase. Se spune despre ei ca sunt pasari extrem de inteligente demonstrand cai complexe de relationare si comunicare intre ele, de aceea isi aleg sa traiasca in structuri precum cardul. Prefera sa atace pradatorii in colonii masive. Le plac oamenii, de aceea au invatat sa co-existe alaturi de ei.
La ce te gandesti cand vrei sa zbori?
Pai , la evadare! mi-a spus cineva. Zborul e mai mult decat atat, e idee nelimitata de libertate.
Iata ce spun alte natii despre pescarus:
Sea-gull (engleza)
Gavina (catalana)
Rackoviti (ceha)
Mowen (germana)
Laridae ( spaniola, franceza, spaniola)
Lokit (suami)
Siralyfelek ( maghiara)
Soorten (olandeza)
Masefamilien (norvegiana)
Larideos (portugheza)
Mewi (poloneza)
Marti (turca)
Perle
Perlele nu sunt bijuterii. Fac parte firesc din corpul unei femei.Sanii ca un cos plin cu fructe poarta jucaus pietrele de sub oceanele salbatice.
Ce femeie splendida se arata!
Siragul ei vesel de perle ii dau o nota timida, puternica prin atata sensibilitate. Aceasta, da...cand o darama , cand o ridica!
Savureaza-le!
Lumina Lunii cade pe chipurile noastre si respiram sarutul nocturn.
Lasa-te!
Ce femeie splendida se arata!
Siragul ei vesel de perle ii dau o nota timida, puternica prin atata sensibilitate. Aceasta, da...cand o darama , cand o ridica!
Savureaza-le!
Lumina Lunii cade pe chipurile noastre si respiram sarutul nocturn.
Lasa-te!
Cochilia
Sa traiesc in deplinatate si in acelasi timp sa moara nemurirea durerii. Sa stii ca acolo poti deschide poarta adevarului...intr-o cochilie. Freamatul interior intretine durerea. Hai, ia-ma de mana si arata-mi aceasta simbioza.
Dar ai grija caci s-ar putea sa raman acolo.
Dar ai grija caci s-ar putea sa raman acolo.
Sub ape
Sunete de scoici fragile,esentiale, arome de alge namoloase, senzatii de meduze plapande. Muzicalitatea subacvatica exista. Lipeste doar o scoica de obrazul tau. Te conectezi la esentialul din tine in acest moment.E un mister...
Plante subacvatice, animale umede, valuri obraznice. Toate degaja o energie vitala direct la suflul din tine si aceasta tranzitare te rascoleste la absolutul din tine. Esti tu insati. Esti o scoica. Vitalitatea de acolo iti seamana, miscari lente pentru a atinge malul cu farul veghind. Te-ai nascut in pantecul unei scoici?
Dormi nemurirea in cochilie. Aduna-te de lumea asta!
Plante subacvatice, animale umede, valuri obraznice. Toate degaja o energie vitala direct la suflul din tine si aceasta tranzitare te rascoleste la absolutul din tine. Esti tu insati. Esti o scoica. Vitalitatea de acolo iti seamana, miscari lente pentru a atinge malul cu farul veghind. Te-ai nascut in pantecul unei scoici?
Dormi nemurirea in cochilie. Aduna-te de lumea asta!
Nudul, catifea de lotus
Pielea respira in sunete de iarba proaspat cosita. Porii soptesc notele muzicale din taverna vesela de altadata.Sanii se joaca cuminte sub T-shirtul elastic. E metisa!Adie vantul peste corpul ei, carnea e nonsalanta. Isi imblanzeste miscarile alene si cauta un raspuns pentru armonie.Isi poarta cu lejeritate gratioasa corpul agale pe ritmuri andante.
Caii
Cum se poate sa regasesti atata blandete, atata noblete si putere aristocrata intr-un singur animal? Cata decenta! Cata demnitate!
Frumusete, grandoare, parca si fragilitate, dar forta admirabila!
Cine a creat aceasta opera de arta? E ceva misterios in univers de ne punem mereu atatea intrebari.
Are o infatisare sublima, prestanta puternica...as vrea sa il contemplu la nesfarsit, cu nepasare.
Calul, cel mai nobil dintre animale.
Remember Black Beauty?
Frumusete, grandoare, parca si fragilitate, dar forta admirabila!
Cine a creat aceasta opera de arta? E ceva misterios in univers de ne punem mereu atatea intrebari.
Are o infatisare sublima, prestanta puternica...as vrea sa il contemplu la nesfarsit, cu nepasare.
Calul, cel mai nobil dintre animale.
Remember Black Beauty?
O femeie naturala
Acordeoane pe canalele Parisului canta pentru perechi cochete, vesele...La brat isi soptesc vorbe obraznice de amor.Susotesc jucaus si tamjesc dupa un tango patimas.
Brat la brat sub umbrele colorate gusta picaturile de ploaie si ... se saruta. Nevinovat la inceput, intimidati de privirile trecatorilor.
Acordeoanele canta melodii adulmecatoare, iar ei cauta, cauta un coltisor, un adapost, un refugiu. Sangele le arde, obrajii sunt prea rozalii, palmele umede...
Tanjesc sarutul acela sa le uneasca emotiile intr-o singura melodie. Amor de clape de acordeoane.
Degetele muzicantilor alearga vioi pe armonica cu ritm si pasiune pentru a le oferi sarutul.
Brat la brat sub umbrele colorate gusta picaturile de ploaie si ... se saruta. Nevinovat la inceput, intimidati de privirile trecatorilor.
Acordeoanele canta melodii adulmecatoare, iar ei cauta, cauta un coltisor, un adapost, un refugiu. Sangele le arde, obrajii sunt prea rozalii, palmele umede...
Tanjesc sarutul acela sa le uneasca emotiile intr-o singura melodie. Amor de clape de acordeoane.
Degetele muzicantilor alearga vioi pe armonica cu ritm si pasiune pentru a le oferi sarutul.
azi
si vorbele-mi sa aline durerea ce o porti de-atata vreme. Caut cuvintele: amor, fereastra, lumina, drum, strazi, sunete...inimi indurerate.Dorul ma doare lung. Nu ma mai chinui, naluca!
maree
Starile ei de spirit se schimba de patru ori pe luna, cu fiecare patrar al Lunii, plus fluctuatii minore de doua ori pe zi, odata cu mareele.